Arhiva categoriei: Pateric

Pateric – Despre ascultare

Același zicea că a povestit unul dintre Părinţi: “Am fost răpit [la cer] și am văzut acolo patru cete. În prima era omul bolnav care mulţumește lui Dumnezeu. În a doua, iubitorul de străini, care îi primește și le slujește fraţilor. În a treia, cel ce petrece în pustie și nu vede nici un om. Iar în a patra, cel care șade în ascultare la un Părinte și i se supune în toate, pentru Domnul. Iar cel [care era acolo] pentru ascultarea lui purta o salbă și o pavăză de aur și avea slavă mai multă decât ceilalţi. Văzând acestea, l-am întrebat pe cel care mă călăuzea: ‘Cum de acesta, care-i cel mai mic, are mai multă slavă decât ceilalţi?’ Iar cel întrebat mi-a răspuns: ‘Pentru că iubitorul de străini și pustnicul și-au ales nevoinţele cu voia proprie, însă cel în ascultare și-a lepădat toate voile și atârnă de Dumnezeu și de Părintele său. De aceea s-a slăvit mai mult decât ceilalţi’”.

***

A zis Avva Iperehie: “Ascultarea este odor scump al monahului. Cel ce a dobândit-o va fi auzit de Dumnezeu și va sta cu îndrăzneală înaintea Celui Răstignit. Pentru că Domnul, Cel care S-a răstignit, S-a făcut ascultător până la moarte”.

***

Doi fraţi după trup s-au dus să vieţuiască într-o mănăstire. Dintre aceștia, unul era nevoitor, iar celălalt a ales ascultarea și orice îi zicea Părintele [duhovnicesc] făcea fără iscodire. Părintele îi zicea de multe ori: “Mănâncă dimineaţa!” Iar el mânca. Apoi, iarăși: “Nu mânca până deseară!” și nu mânca. Așa se întâmpla și în celelalte: orice îi poruncea, împlinea cu bucurie. și pentru ascultarea sa era slăvit de toţi în mănăstire. Fratele său, nevoitorul, pizmuindu-l, și-a zis în sine: “Îl voi încerca eu dacă are ascultare”. S-a dus la Părintele [duhovnicesc] și i-a zis: “Trimite-l împreună cu mine pe frate să mergem pentru o trebuinţă”; și Avva l-a slobozit să plece.

Când au ajuns la un râu, unde era mulţime mare de crocodili, îi zice nevoitorul fratelui: “Coboară-te și treci râul!” S-a coborât, iar crocodilii au venit la dânsul și îi atingeau trupul, fără să-l vatăme. Văzând aceasta, nevoitorul i-a spus: “Ieși din râu!” și a ieșit nevătămat. [Au pornit din nou la drum] și, călătorind ei, au văzut un cadavru aruncat pe cale. Nevoitorul a spus: “De-am fi avut vreo haină veche, l-am fi acoperit cu ea”. Fratele a răspuns: “Mai bine să ne rugăm și poate are să învie”. Au stat la rugăciune și, în timp ce se rugau, a înviat mortul. Nevoitorul se lăuda: “Pentru nevoinţa mea a înviat mortul”. Dumnezeu i-a descoperit Stareţului mănăstirii toate cele întâmplate. După ce s-au întors, Avva i-a spus nevoitorului: “De ce ai ispitit în felul acela pe fratele tău la râu? Să știi că pentru ascultarea lui a înviat mortul”.

Pateric

Avva Sisoe cel Mare

Unui frate facandu-i-se strambatate de catre alt frate, a venit la avva Sisoe si i-a zis: mi s-a facut strambatate de cutare frate si eu voi sa-mi fac izbanda. Iar batranul il ruga zicand: nu, fiule, ci lasa mai bine la Dumnezeu izbanda. Iar el zicea: nu voi inceta pana nu voi face izbanda. Si a zis batranul: sa ne rugam, frate! Si sculandu-se, a zis batranul:

Dumnezeule, nu mai avem trebuinta de Tine, ca sa porti grija pentru noi, caci noi ne facem izbanda noastra. Deci, aceasta auzind fratele, a cazut la picioarele batranului, zicand: nu ma mai judec cu fratele, iarta-ma, avvo!

Patericul egiptean

Tu ai zis, Stapane, nu judecati si nu veti fi judecati!

Langa un batran oarecare vietuia un frate care era cam lenes. Acesta urmand sa moara, zacea in preajma unuia din parinti, si il vedea batranul usor iesind din trup. Vrand batranul a incredinta pe frati, i-a zis lui: frate, sa ma crezi, ca noi toti stim, ca n-ai fost frate nevoitor spre postire si cum de iesi asa cu osardie din trup? Fratele i-a raspuns: cred, parinte, ca adevarat ai zis dar de cand m-am facut monah nu mai stiu sa fi judecat pe vreun om. Deci vreau sa zic catre Dumnezeu: Tu ai zis, Stapane, nu judecati si nu veti fi judecati, lasati si vi se va lasa voua! Zis-a lui batranul: pace tie, fiule! Si s-a mantuit fara osteneala.

Zis-a un batran oarecare: nu este mai rau lucru si mai amar decat deprinderea si obiceiul rau, ca multa vreme, silinta si osteneala trebuie unuia ca acela ca sa-si poata taia si dezradacina obiceiul si deprinderea lui cea rea. Osteneala au avut multi, iar vreme n-au avut, ca i-a pripit si i-a taiat secera mortii impreuna cu obiceiul si deprinderea lor si numai insusi Dumnezeu stie ce va face cu aceia in ziua judecatii.

Patericul egiptean

Ori aici de voie, ori acolo de munci, este cu neputinta a nu plange

Se mai spunea, ca in toata vremea vietii sale cand sedea la lucrul mainilor lui, avea o carpa in san pentru a-si sterge lacrimile care picau din ochii sai si auzind avva Pimen, ca a adormit, lacrimand, a zis: fericit esti, avvo Arsenie, ca te-ai plans pe tine in lumea aceasta. Ca acela ce nu se plange pe sine aici, acolo se va plange vesnic. Deci, ori aici de voie, ori acolo de munci, este cu neputinta a nu plange.

Patericul egiptean

„de ar fi vrut Dumnezeu ca sa-mi pui miere in bucate, miere mi-ai fi pus”

Un batran oarecare era bolnav de multa vreme si multe zile n-a mancat, nici n-a baut, iar ucenicul lui vazand ca atatea zile n-a mancat nimic, i s-a facut mila de dansul si il ruga, zicand : te rog, parinte, mananca ceva, cat de putin si ti se va mai deschide gustul si te vei mai racori din boala. Si indata facand foc, a pus de i-a gatit putina mancare. Caci avea doua vase : in unul avea putina miere, iar in altul putin ulei de canepa, pe care il tinea de multa vreme pentru candela si care era ranced, amar si imputit.

Deci, fratele voind sa ia putina miere ca sa indulceasca bucatele pe care le facuse pentru batranul sau, n-a luat seama bine din care vas sa ia si in loc sa ia miere a gresit si a luat ulei ranced si amar, si a pus in bucatele batranului sau si a dus la batranul  rugandu-l sa guste. Iar batranul luand odata si gustand, indata a cunoscut greseala fratelui si a tacut, nezicand nimic. Fratele il ruga cu osardie sa mai guste macar o data sau de doua ori. Insa batranul nu mai voia sa guste, zicand : ajunge, fiule. Fratele insa, il silea sa mai guste, zicand : te rog, mai gusta, parinte, ca foarte bune bucate ti-am facut. Iata ca si eu am sa mananc cu tine. Si luand cu lingura si gustand, atunci a vazut ce a facut si cazand la picioarele batranului, i-a zis : amar mie, ce-am facut !

Iarta-ma, parinte, ca ti-am gresit si n-am stiut si in loc de miere ti-am pus in bucate ulei ranced si amar si te-am prapadit si nu mi-ai spus cand ai luat odata de ai gustat, socotind poate, ca eu inadins am facut aceasta, punand asupra mea acel pacat. Batranul i-a zis : nu te scarbi de aceasta, fiule, ca de ar fi vrut Dumnezeu ca sa-mi pui miere in bucate, miere mi-ai fi pus, iar acum ce a vrut Dumnezeu, aceea mi-ai pus. Si aceasta zicand batranul, indata s-a simtit desavarsit sanatos si sculandu-se din patul lui, a multumit lui Dumnezeu, mangaindu-l si pe ucenicul sau.

Patericul egiptean

„Ce voi face ca sa ma mantuiesc?”

Intrebat-a un frate pe un batran oarecare zicand: spune-mi mie, parinte, ce voi face ca sa ma mantuiesc? Zis-a lui batranul: pazeste, fiule, ce iti voi zice si te vei mantui. Intai sileste-te de invata psalmi si rugaciuni sufletesti catre Dumnezeu, pentru ca acelea te vor pazi de robia vrajmasului si sa nu-ti lasi pravila ta ca sa nu cazi in mainile vrajmasilor tai.

Iubeste toata patimirea rea si scarba intru rabdare si se vor smeri intru tine patimile tale. Ia aminte foarte, ca intru nimic sa nu te socotesti pe tine ca esti ceva caci din aceasta iti va veni umilinta si plangere pentru pacatele tale. Pazeste-te si-ti fereste limba de minciuna, caci ea goneste frica lui Dumnezeu de la om!

Marturiseste-ti toate faptele tale, toate cugetele si gandurile tale duhovnicescului tau parinte si ajutorul lui Dumnezeu te va acoperi! Sileste-te cu toata osardia ta spre lucrul mainilor tale, prin care se va salaslui intru tine frica lui Dumnezeu. Pazeste-te de vorba multa cu femeile, mai vartos cu cele tinere! Sa nu ai multa iubire cu cei tineri, nici sa dormi intr-un asternut cu dansii!

Pazeste-ti ochii cand ti se intampla sa te dezbraci, ca sa nu-ti vezi goliciunea trupului! Ca si din vederea goliciunii trupului se ridica razboi necurat asupra calugarului. De ti se va intampla sa stai la vreo masa cu oameni cinstiti si te vor sili sa bei vin, pentru cinstea si dragostea lor primeste pana la trei pahare, iar mai mult sa nu indraznesti! De vei vedea ca te silesc sa bei mai mult, atunci mai bine scoala-te si fugi de la masa lor decat sa calci porunca sfintilor parinti.

De la locul in care ti se intampla tie adeseori poticnirea si caderea in spurcatul pacat si il manii pe Dumnezeu, fugi si te departeaza, pentru ca in loc nu vei putea sa te pocaiesti! Aceste porunci, fiule, de le vei pazi, cred lui Dumnezeu ca te vei mantui.

Patericul Egiptean