CANOANELE MAICII DOMNULUI (Bogorodicina) – MIERCURI SEARA Glas 1

Cântarea 1-a, Irmos:

Lui Dumnezeu, Cel ce a ajutat în Egipt lui Moisi, şi printr-însul, pe Faraon cu toată oastea l-a înecat, cân­tare de biruinţă să-I cântăm, că S-a proslăvit. Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Întru noianul relelor şi în viforul patimilor învifo-rându-mă, chem liniştea ta, Cinstită, Curată: mântuieşte-mă, că eşti adăpostirea credincioşilor.

Curăţindu-ţi-se mai înainte sufletul cu lumina dum­nezeiescului Duh, ai primit în pântece toată Raza Tată­lui. Drept aceea, risipeşte întunericul păcatului meu, Fe­cioară Curată.

Slavă…

Pe tine, cortul cel ceresc şi chivotul cel sfânt, întru care Hristos a zidit casa Sa, şi te-a arătat curăţitoare, ca pe o mântuire a noastră, te mărim.

Şi acum …

Prealăudată Născătoare de Dumnezeu, tu eşti scă­parea cea tare a neamului omenesc, zid şi acoperământ, liman şi puternică folositoare în răutăţile vieţii.

Cântarea a 3-a, Irmos:

Să se întărească inima mea întru voia Ta, Hristoa-se Dumnezeule, Care peste ape ai întărit cerul al doilea şi ai întemeiat pământul peste ape, Atotputernice.

Stăpână, întru lumina Fiului tău risipeşte negura greşelilor mele, cu rugăciunea ta.

Ca ceea ce ai adâncimea minunilor şi izvorul tă­măduirilor, Preacurată, spală toată întinăciunea cea de păcat a sufletul meu.

Slavă…

Negrăitei Naşterii tale ne închinăm, binecuvântată, chemându-te spre rugăciune; roagă-te să se izbăvească de toată nevoia cei ce te laudă pe tine, Preacurată.

Şi acum …

Împlinire a nădejdilor şi dumnezeiesc acoperământ, folositoare şi zi de mântuire, te-am câştigat pe tine, Mai­ca Cuvântului; străluceşte-mi lumina pocăinţei.

Cântarea a 4-a, Irmos:

Auzit-am, Doamne, auzul Tău şi m-am temut, în-ţeles-am lucrurile Tale, grăia proorocul, şi Te-am pros­lăvit, Iubitorule de oameni.

Curăţitoare neruşinată am câştigat noi credincioşii rugăciunea ta, Curată Fecioară.

Pe dumnezeiescul Cuvânt zămislindu-L negrăit în pântecele tău, ai născut pe Dumnezeu, Mântuitorul nea­mului nostru.

Slavă…

Zid nebiruit având acoperământul tău, Fecioară, de nevăzuţii vrăjmaşi ne izbăvim.

Şi acum … Pe cei căzuţi în păcate ridică-i, Fecioară binecuvântată, că eşti nădejdea credincioşilor.

Cântarea a 5-a, Irmos:

Răsari nouă luminată lumina cea pururea fiitoare, celor ce mânecăm către judecăţile poruncilor Tale, Stă­pâne, Iubitorule de oameni, Hristoase, Dumnezeul nostru.

Pe tine, pururea Fecioară, ceea ce eşti puternică sprijinitoare în ispite, în necazuri şi în cumplite păcate, să te aflăm ajutătoare în bună vreme.

Pe tine, ceea ce ai născut mai presus de fire pe Ziditorul a toate şi ai rămas Fecioară, oştile îngereşti te laudă pururea, Născătoare de Dumnezeu.

Slavă…

Cu izvorul tămăduirilor tale şi cu curgerile minu­nilor tale, spală-mi spurcăciunea care din păcate s-a lipit de mine, ceea ce eşti cu totul fără prihană.

Şi acum …

Zămislind în pântece pe Curăţirea sufletelor noas­tre, Preacurată, ai născut Mântuirea celor ce cu dreaptă credinţă te slăvesc, Născătoare de Dumnezeu.

Cântarea a 6-a, Irmos:

Pe proorocul l-ai mântuit din chit, Iubitorule de oameni; şi pe mine mă scoate dintru adâncul păcatelor, rogu-mă.

Zdrobirile patimilor mele cele cu durere, tămădu-ieşte-le, Stăpână, cu legătura rugăciunii tale, şi-mi dăru­ieşte sănătate.

Tot fiind zămislit în multe necuvioşii şi cu mintea robit de multe păcate, la acoperământul tău năzuiesc, mântuieşte-mă.

Slavă…

Toţi te rugăm cu neîndoită credinţă, Preacurată Fecioară, să ne dăruieşti dezlegare greşelilor, ca ceea ce eşti Maica lui Dumnezeu.

Şi acum …

Ca ceea ce te-ai arătat căruţă Soarelui celui înţele­gător, cu totul fără de prihană, luminează-ne pe noi, cei ce dormim în noaptea necunoştinţei.

Sedealna:

Fecioară şi hrănitoarea Unuia din Treime, ceea ce eşti rai frumos şi mântuirea pământenilor, mântuieşte cu acoperământul tău pe cei ce-ţi cântă ţie cu bună credinţă. Că tu ai născut pe Cel ce a grăit prin prooroci; tu ai pur­tat pe Cel ce ţine toate, ca ceea ce eşti Maică a lui Hristos Dumnezeu.

Cântarea a 7-a, Irmos:

Cuptorul se răcorea, Mântuitorule, iar tinerii dănţu­ind cântau: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cu­vântat.

Întru ispite ajutătoare, în primejdii mântuire ştiin-du-te, Stăpână, cu credinţă strigăm: Binecuvântat este Rodul pântecelui tău, Preacurată.

Ca ceea ce ai născut pe Dătătorul de viaţă, învia-ză-mă pe mine cel omorât de cumplite păcate, Născătoare de Dumnezeu, ca să strig: Bine eşti cuvântat, Dumneze­ul părinţilor noştri.

Slavă…

Dintru tine ieşind Dumnezeu, a izbăvit firea din blestem şi a tămăduit durerile tuturor; binecuvântat este Rodul pântecelui tău, Preacurată.

Şi acum …

Bucură-te, bucuria credincioşilor şi izbăvirea de întristare; bucură-te, curăţitoarea tuturor celor ce strigă cu credinţă: Bine eşti cuvântată, Născătoare de Dumne­zeu, Preacurată, Prealăudată.

Cântarea a 8-a, Irmos: Pe Cel ce a mântuit în cuptor …

Îmblânzeşte pe Milostivul Dumnezeu şi Cuvântul, Născătoare de Dumnezeu, pentru cei ce cu credinţă stri­gă fără de tăcere: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnu­lui pe Domnul.

Curăţire având pe rugăciunea ta, Născătoare de Dumnezeu, noi cei cufundaţi în adâncul greşelilor stri­găm: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.

Binecuvântăm pe Tatăl …

Pe tine scăpare întru primejdii, oştitoare şi folosi­toare toţi câştigându-te, strigăm: Binecuvântaţi toate lu­crurile Domnului pe Domnul.

Şi acum …

Negura cumplitelor valuri mă tulbură, pentru aceas­ta năzuiesc către limanul rugăciunii tale, strigând: Bine­cuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul. Să lăudăm, bine să cuvântăm …

Pe Cel ce a mântuit în cuptor pe tinerii cei de cân­tare cuvântători şi cuptorul cel cu văpaia ca de tunet întru răcoreală l-a schimbat, pe Hristos Dumnezeu lău­daţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a, Irmos:

Pe tine, rugul cel nears, pe care te-a văzut Moisi, şi scară însufleţită, pe care te-a văzut Iacov, şi uşă ce­rească, prin care a trecut Însuşi Hristos Dumnezeul nos­tru, cu cântări te mărim, Maică Preacurată.

Stăpână, ceea ce ai mulţime de milostiviri şi boga­te îndurări, tămăduieşte-mi patimile, rănile şi durerile trupului, ca după datorie să te slăvesc.

Pe tine, ceea ce ai zămislit în pântece pe Cuvântul Tatălui şi L-ai născut mai presus de fire, şi Fecioară ai rămas, Preacurată, cu mulţumită te slăvesc, grăind: Bu-cură-te, ajutătoarea păcătoşilor.

Slavă…

Tu singură eşti povăţuitoare nerătăcită a credincio­şilor şi cale de mântuire, care duce drept la împărăţia cea cu adevărat cerească, Curată, nădejdea sufletelor noastre.

Şi acum …

Tu ne-ai lucrat nouă Spicul cel ceresc, ceea ce eşti cu totul fără prihană, şi te rogi de-a pururea, şi mântu-ieşti din necazuri şi din primejdii şi dai curăţire păcate­lor tuturor celor ce te laudă.

sursa: aici…